După ce mai bine de un an am tot încercat, acum am reuşit, am găsit. Mi-am dat seama cât de mult iubesc şi că în sfârşit am găsit sensul.
Am căutat atât de mult şi abia acum am găsit. Iubirea necondiţionată, iubirea fără nicio pretenţie, fără nicio aşteptare. Iubesc şi nu aştept să am parte de acceaşi iubire pe care eu o ofer.
Doi oameni nu pot iubi la fel. Iar a iubi nu înseamnă neapărat să petreci 24 din 24 de ore cu persoana iubită.
Eu iubesc şi ştiu că cel pe care îl iubesc mă iubeşte şi nu poate să îmi fie alături.
Că am venit aici şi sunt singură, că surorile mele sunt la Timişoara, părinţii mei sunt singuri la Abrud, că el e aici, dar nu cu mine, totuşi Am Găsit Ce Căutam!
Fiecare dintre noi avem o spadă, un dar. Toată viaţa ne căutăm spada, sensul. Şi facem chiar şi imposibilul ca să ne găsim acest dar. Îl căutăm ca nişte nebuni, suntem disperaţi pentru că avem nevoie de acel ceva, ştim ce e şi ni-l dorim cu diperare.
Puţin ştiu, însă, ce să facă cu spada lor.
Eu personal am căutat iubirea. Şi abia când mi-am dat seama ce vreau să fac cu ea, am găsit-o.
Am găsit ce îmi doream, asta nu înseamnă că sunt mai fericită, nici pe departe, aş putea spune că sunt chiar mai tristă, dar am găsit Iubirea, ştiu cum arată, cum vorbeşte, cum mă face să mă simt. Ăsta e sensul meu…
M-a schimbat la înfăţişare.
